Despre trufe

Trufele deschid o pagină de bun gust în istoria bucătăriei rafinate. Aceste ciuperci de pământ se află printre cele mai extravagante ingrediente ale gastronomiei europene, în ciuda aspectului lipsit de strălucire. Pot fi găsite în păduri, preponderent pe lângă fagi, carpeni, stejari, etc cu ale căror rădăcini formează o relație simbiotică. Sub stratul de frunze moarte, trufele cresc pe toată durata anului, așteptând să fie „vânate”. Iar specialiștii în căutarea lor s-au dovedit și de această dată a fi cei mai buni prieteni ai omului. Câinii, cu precădere Lagotto Romagnolo – o rasă recunoscută pentru calitățile olfactive care le permit să găsească ușor „diamantele negre”, sunt cei care identifică și semnalează locurile gata de inspectat.

În Europa se găsesc aproximativ douăzeci de specii de trufe, însă mai puțin de jumătate dintre acestea au valoare gastronomică. Cunoscute publicului larg sunt denumirile de trufă albă sau trufă neagră, cele două categorii se împart la rândul lor în mai multe soiuri.

Cele mai cunoscute din România sunt:

Trufa neagră de vară

cea mai răspândită, cu gust și miros discret

Trufa neagră de toamnă

cu gust și miros mai intense decât ale celei de vară

Trufa albă

este cea mai căutată, se găsește rar și greu, are aroma cea mai puternică, de unde și valoarea mult mai ridicată decât pentru celelalte două tipuri.

Aroma puternică face din trufă un ingredient care se consumă în cantități mici, gustul fiecărei persoane fiind educat și rafinat diferit. Pot fi răzuite deasupra diferitelor mâncăruri, gătite cu fripturi sau folosite ca ingredient pentru produse de lux – de la brânzeturi până la ulei, orez, mălai, chipsuri sau chiar înghețată.

Bogate în proteine, lipide, fier, calciu, zinc, potasiu, sodiu, clor, fosfor, magneziu și seleniu, cu un conținut generos de vitamina A, B1, B2, B3, D, C, K, E, de chitină, acid linolenic, fibre, carbohidrați și uleiuri eterice, trufele reprezintă îmbinarea perfectă între sănătos și gustos.